inainte sa scriu ceva ma gandesc ca de fapt excursia din care tocmai m-am intors nu prea intra la categoria travel slesh leisure ci mai mult la categoria adventure slesh retardness. Destul de retard e ce-i drept si stimabilul cu care m-am hotarat sa iau biletele de Dublin cu 8 ore inainte de zbor.  Acum daca stau sa ma gandesc si povestile cu america de sud de acum 2 saptamani au fost cam aberante. Dar voi nu stiti asta asa ca hai sa o lasam asa…

Deci vineri pe la orele 14 am ajuns in Dublin cu escale in alte 2 orase pe care le-am uitat deja. Vigilent din fire am remarcat de indata doua aspecte.  Si anume ca moneda locala este euro (pariasem pe lire) si ca este foarte frig,  pe genul octombrie. Ulterior am mai realizat faptul ca hotelurile sunt niste bude indiferent de cota  si ca U2 sunt mult prea jmecheri in Dublin – orasul lor natal. Adica ii iubeste foarte tare lumea, mai ales cand au concert la orele 18 pe crock park, un fel de lia manoliu varianta ‘Jetsons’.  Ce vroiam sa spun de fapt este ca am pus poze noi pe flickr, cu ocazia acestei manifestatii.

Personal simpatizez cu ideea de U2 in destul de putine situatii – in general prilejuite de consumul de bauturi alcoolice. Alte diferite convingeri includ faptul ca cea mai mare realizare a trupei este faptul ca au cantat cu Greenday. Sau ca au un cumparat un hotel in centrul Dublinului….

Concluzia e ca de fapt ca n-am dreptate, m-am aberat, promit sa nu mai fac si chiar sa-mi cumpar Vertigo si with or without you de pe iTunes cum termin de scris.  Concertul de vineri a fost prea tare – atat de tare incat sambata seara m-am trezit cu alte doua bilete in mana in fata aceluiasi stadion (aici exista niste secvente blurry ce nu-mi permit o relatare precisa )

Revenind la oras, Dublin-ul este o rezervatie preistorica asflatata si populata de 1 milion de bautori de Guiness. Practic un SOHO urias – altceva n-am prea inteles si nici macar nu m-am straduit. Ieri am ajuns a doua oara in Londra – oras despre care promit sa scriu un review la varsta de 65 de ani din postura de filantrop plictisit.

Cam atat, poze avem aici.