Dupa o saptamana in US urmeaza ~o saptamana de partea celalta a civilizatiei, a planetei si a sapunului. Sooooo… give it up for Mumbai (Bombay) – capitala provinciei Maharashtra si a filmelor indiene de pe kanalD & world’s second largest city (18 milioane de locuitori). Incerc sa citesc acum ‘the basics’ despre india de pe wikipedia – am senzatia ca mi-ar trebui o viata de om insa ma voi multumi cu 4-5 pagini. Altfel – vaccinuri n-am facut si ma pregatesc psihologic pt. mancarea indiana (snickers, skittles, crackers si cola din duty free evident – daca vreau sa mor de la mancare prefer sa o fac cinsit intr-un ‘la mama’ in bucuresti – nu in tari straine). Dintre lufthansa, british si turkish, toate peste 12 ore, a castigat tarom (cu dubai singura lor destinatie interesanta) + emirates, 9h cu totul, business class, the good life, sper!. Revenim cu amanunte curry flavoured, stay tuned.
Latest Updates: business class RSS
-
42puzzle
-
42puzzle
asta e genul de experienta care iti poate distruge toate vacantele / tripurile viitoare, most likely la economy. Acum pricep cum a aparut retarzenia asta
Orlando are si el o poveste mai detaliata cu Delta aici – e usor foarte tarziu la mine pt. detalii.
(da, scaunele devin paturi aproape plate…)
business class turkish airlines
-
42puzzle
dear readers,
Va informez cu emotie ca de maine ma re-apuc de scris pe blog – aceleasi aberatii, alte destinatii – si am facut si rima:) Adica de maine pana pe 5 ianuarie intentionam sa ajungem in Hong-Kong, Kota Kinabalu (Malaezia) si poate Manila sau Cebu (filipine).
Deci care va sa zica… maine la 19:30 o luam din loc vreo 15 ore cu turkish airlines prin istambul. Care turkish in urma unei grave neintelegeri ne-a upgradat toate segmentele de zbor la business class! :d The good life! Deci stati pe aproape, urmeaza dezvaluiri incendiare
-
orlandonicoara
am ajuns, desi am stat treaz ~24 de ore, pana pe la 23 ora locala (7 ore mai tarziu in ro), m-am trezit acum 30 min asa cum ma asteptam. orasul e destul de linistit la ora asta, ca o coincidenta sunt cazat la Hilton New York, cel la care, in 2005, s-a desfasurat AdTech-ul (altul decat Hiltonul la care am stat atunci). 220 euro camera, in banii acestia nu e inclus micul dejun care se plateste separat, camera destul de ok dar daca ma gandesc ca in Vegas, de banii astia primeam o camera tripla, cu o baie cat camera de zi de aici parca nu mai e asa de ok. in fine … Delta a vandut la cursa de duminica mai multe bilete decat locuri in avion asa ca prima surpriza a aparut la check in, super oferta pt cei care renuntau la cursa de duminica in favoarea celei de marti:
- bilet la business class marti
- un vaucher de 1000 usd
- doua nopti de cazare in NY
super oferta, nu-i asa?
cum azi trebuia sa fiu in NY nu am putut onora oferta asa ca am mers mai departe la boarding, cu locuri pe lista de asteptare. Lista de asteptare ce s-a concretizat in locuri la business class ce-ti poti dori mai mult de la un zbor transoceanic decat locuri la business class? 1E, primul rand, saru mana Delta, cei 1200 euro platiti pe bilet si-au meritat fiecare cent pt ca eu m-am bucurat de calcan cu strugure si capere servit cu spanac si piure de conopida dupa ce in prealabil m-am servit cu o crema de ciuperci si mozzarella, migdale, masline si salata. A fost combinatia aleasa de mine pt ca meniul de la business class iti permite sa alegi dintre 4 feluri de mancare, vinuri destul de bine prezentate (piua pt mine aici – la regular class alcoolul se plateste, 5 euro sau 7 dolari) si desert (branzeturi cu struguri sau inghetata de vanilie naturala (asa scria ) cu piscoturi/alune sau frisca. Inainte de aterizare puteai sa optezi pt o salata usoara sau o pizza cu mult sos de rosii …am ales salata Partea cea mai buna de la business class nu e insa mancarea ci fotoliul ce se transforma in “pat”, controlat dintr-o telecomanda cu mai multe optiuni pe verticala, orizontala sau pt partea lombara, “pat” ce a fost excelent pt spatele si picioarele mele lungi. normal, exista si un sistem de entertaiment cu filme noi (am vazut Panda Kung Fu (fun), 21 (interesant) si The Counterfeiters, un film ce merita vazut, a luat Oscarul in 2007 pt cel mai bun film strain.
In rest traduceri/adaptari destul de interesante ale unei sefe de echipaj, probabil, de origine romana dar plecata de ceva vreme din tara, un avion mai vechi dar destul de ok chiar si la regular class, putine turbulente, transport cu “titicarul” de la avion la aeroport, cam o ora stat la coada pt formalitatile de la vama, 45 usd flat fee taxi-ul de la JFK in Manhattan, multi romani, foarte multi romani, bineinteles ca trebuiau sa fie si cateva tanti ce strigau in gura mare ca abia asteapta sa mearga la “shanel” si la celelalte “buticuri” de “tzoale bune”.
